Platformele electorale ale partidelor nu abordează suficient problemele femeilor şi tinerilor

În cadrul conferinței de presă, care a avut loc pe data de 24 Noiembrie 2014, Consiliul Național al Tineretului din Moldova (CNTM) și Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), organizații membre în cadrul Coaliției Civice pentru Alegeri Libere și Corecte,  au prezentat rapoartele sale privind analiza platformelor electorale din perspectiva dimensiunii de tineret și de gen.

Alex Petrov, Secretar General CNTM, a prezentat raportul analizînd principalele obiective stipulate în platformele electorale ale concurenților electorali și compatibilitatea acestora cu necesitățile reale ale tinerilor, precum și relevanța promisiunilor electorale față de problemele cu care se confruntă tinerii.

Astfel, potrivit raportului, coeficientul mediu pe domeniul de tineret acumulat de către concurenții electorali platformele cărora au fost analizate constituie 11,57% din minimumul de calitate de care are nevoie sectorul. Evaluarea dimensiunii de tineret a fost realizată ținând cont de următoarele criterii:

  • sistemul de promovarea a tinerilor în cadrul partidelor;
  • angajamentul pentru reprezentarea și repartizarea echitabilă a tinerilor în pozițiile decizionale după alegeri;
  • angajamentul ferm de a consolida politicile și cadrul instituțional local pentru dimensiunea de tineret;
  • specificarea tinerilor ca valoare susținută politic;
  • politici și infrastructură pentru asistența socială a tinerilor;
  • politici economice locale de abilitare economică a tinerilor;
  • proiecte de infrastructură pentru tineri;
  • servicii publice pentru tineri.

Majoritatea concurenților identifică drept prioritare promovarea tinerilor în procesele decizionale din cadrul partidului, dezvoltarea politicilor de infrastructură pentru asistența socială a tinerilor și politicile economice locale de abilitare economică a acestora. Cele mai deficitare și mai puțin menționate în programele politice rămân aspectele ce țin de reprezentarea echitabilă a tinerilor în pozițiile decizionale la nivel central și local, precum și  de consolidarea politicilor și a cadrului instituțional.

Alex Petrov, secretar general al CNTM, a menţionat că dimensiunea de tineret a platformelor electorale a fost evaluată după 8 criterii, iar situaţia este similară cu cea privind egalitatea de gen. „Tinerii nu sunt priviţi ca un sector autonom, ca un sector care nu are nevoi şi probleme specifice. În genere, politicile de tineret nu sunt menţionate ca atare”, a remarcat Alex Petrov. Potrivit lui, o bună parte din prevederile platformelor sunt copiate din cele din 2010, iar majoritatea nu sunt susţinute de date statistice, studii sau măcar referinţe la actele legislative relevante. Cel mai bun scor a fost obţinut de partide la promovarea tinerilor în procesul decizional din cadrul partidului, însă cel mai mic scor a fost la promovarea lor în cadrul structurilor administraţiei locale. De asemenea, Alex Petrov a menţionat că, deşi tinerii sunt adesea abordaţi la pachet cu domeniul asistenţei sociale, scorul platformelor privind politicile prietenoase tinerilor este printre cele mai mici. El a mai declarat că CNTM lucrează cu organizaţiile de tineret ale partidelor şi a iniţiat discuţii privind posibilitatea introducerii unei cote de reprezentare a tinerilor pe listele electorale, asemenea cotei de gen.

La rîndul său, Alexei Buzu, director executiv CPD , a declarat că problemele bărbaţilor şi femeilor, în special ale femeilor, nu au fost abordate suficient de consecvent şi detaliat în platformele electorale şi aceasta reprezintă un risc foarte mare pentru că, indiferent de care partide sau candidaţi independenţi vor trece în Parlament, aceste probleme nu se vor regăsi într-o măsură destul de serioasă în programele de guvernare. Respectiv, riscăm ca în următorul mandat probleme structurale în acest domeniu să nu fie soluţionate”.El a explicat că platformele electorale ale partidelor au fost analizate după 13 criterii privind egalitatea de gen, pentru fiecare din ele primind scoruri între 0 şi 10, iar cel mai mare punctaj mediu a fost obţinut de PDM şi PL – 3,43, urmate de PLDM cu 3,21. În acelaşi timp, 8 formaţiuni au obţinut scoruri sub 1. Alexei Buzu a asemuit platformele electorale unor eseuri şcolare sau liste de cumpărături înainte de Crăciun, cu cadouri pentru diverse categorii de alegători.