Presa a reflectat campania electorală din perspectiva concurenților pe care îi simpatizează, Raport final al Centrului pentru Jurnalism Independent

Centrul pentru Jurnalism Independent lansează, în cadrul Coaliţiei Civice pentru Alegeri Libere şi Corecte, rezultatele finale ale monitorizării modului în care a fost reflectată campania electorală pentru alegerile parlamentare anticipate de către principalele mass-media din Republica Moldova.

Concluzii generale

Audiovizual: În perioada 28 septembrie – 28 noiembrie 2010, majoritatea din cele 10 posturi audiovizuale monitorizate s-au implicat activ în reflectarea campaniei. Numărul materialelor şi emisiunilor ce cad sub incidenţa prezentei monitorizări a crescut treptat pe parcursul campaniei, constituind  20 733 în total.

Posturile publice Moldova 1 şi Radio Moldova au avut un comportament diferit de cel adoptat în campaniile electorale din 2009. Acestea au renunţat la practica de a începe buletinele de ştiri cu materiale privind administraţia centrală şi partidele aflate la guvernare. Posturile au asigurat pluralism de opinie în ştiri şi alt gen de materiale relevante prezentei monitorizări, oferind şi multe materiale de educaţie electorală. În cele mai multe cazuri, subiectele relevante au fost prezentate în context neutru; totodată unii concurenţi electorali au apărut în lumină pozitivă şi/sau negativă. Din punctul de vedere al frecvenţei şi contextului apariţiei în ştiri, la Moldova 1 şi Radio Moldova s-a remarcat o uşoară favorizare a PLDM şi PL, aceste partide beneficiind şi de apariţiile liderilor în calitate de Prim-ministru şi Preşedinte interimar.

Postul privat NIT a favorizat masiv concurentul electoral PCRM, care a făcut subiectul unui număr foarte mare de ştiri pozitive. Rezultatele monitorizării relevă că postul respectiv a avut un comportament de televiziune de buzunar: jurnaliştii de la NIT au însoţit candidaţii PCRM la majoritatea întâlnirilor cu alegătorii şi au făcut campanie electorală deschisă pentru acest concurent. Totodată, NIT a eşuat să asigure pluralism de opinie în buletinele de ştiri, în acestea fiind incluse preponderent ştiri care au vizat în principal partidele din AIE şi PCRM. Ceilalţi concurenţi, cu mici excepţii, nu au avut acces în ştirile de la NIT.

Posturile TV private cu acoperire naţională Prime TV, 2 Plus şi postul de radio Prime FM au reflectat campania preponderent în buletine de ştiri. Judecând după frecvenţa citării şi contextul apariţiei concurenţilor în ştiri, dar şi în emisiuni, la Prime TV a fost favorizat PDM. Aceeaşi tendinţă a fost evidentă şi la 2 Plus, şi 1a Prime FM. De notat că partizanatul din partea acestor trei instituţii media a devenit evident pe parcursul ultimelor trei săptămâni de campanie, când în ştiri şi alt gen de materiale au început să apară masiv reprezentanţii PDM.

Postul cu acoperire regională N4 a asigurat pluralism de opinie, prin oferirea spaţiului mai multor concurenţi, inclusiv candidaţilor independenţi. Judecând după frecvenţa mare a apariţiei în ştiri şi contextul pozitiv al reflectării se poate de afirmat că N4 a făcut partizanat în favoarea PLDM. Postul a oferit acestui concurent mai mult spaţiu pentru a descrie activităţile electorale, dar şi pentru a prezenta în detaliu activităţile Prim-ministrului.

La postul de ştiri Publika TV nu a fost evidentă vreo tendinţă clară de favorizare a anumitor concurenţi electorali. Postul a asigurat pluralism de opinie şi a oferit telespectatorilor suficientă informaţie cu implicaţii electorale astfel încât alegătorii să poată vota informat.

Jurnal TV a favorizat Partidul pentru Neam şi Ţară, acestui concurent electoral fiindu-i oferit spaţiu amplu atât în ştiri, cât şi în emisiuni, în care reprezentanţii PNŢ au apărut în ipostaza de luptători cu mafia, în special cu Vlad Plahotniuc, candidat democrat. Tendinţa de partizanat în favoarea PNŢ a devenit evidentă în ultimele trei săptămâni de campanie electorală, reprezentanţii respectivului partid fiind invitaţii celor mai multe emisiuni puse pe post în această perioadă.  Totodată, judecând după frecvenţa contextului negativ în care a apărut PCRM, se poate de afirmat că Jurnal TV a defavorizat acest concurent electoral.

La Vocea Basarabiei s-a remarcat favorizarea PLDM şi PL, partizanatul fiind determinat în principal de frecvenţa şi durata mare a intervenţiei directe atât a reprezentanţilor partidelor, cât şi a Preşedintelui Interimar şi Prim-ministrului. De asemenea, Vocea Basarabiei a defavorizat PCRM, care a apărut de cele mai multe ori în context negativ.

Presa scrisă/Agenţii de presă/Portaluri web: În perioada 28 octombrie – 28 noiembrie 2010, presa scrisă, inclusiv agenţiile de presă şi portalurile web, au publicat în total 4762 materiale, inclusiv ştiri, articole de opinie, publicitate politică şi electorală, materiale de educaţie electorală, interviuri şi alte materiale din categoria programelor electorale speciale, precum şi sondaje de opinie cu cetăţenii de tip „Vox populi”.

Cu unele excepţii, presa a reflectat campania electorală din perspectiva concurenţilor electorali pe care îi simpatizează sau de care depind patronii şi editorii acestora, fără să asigure pluralismul de opinii şi să ofere dreptul la replică, contrar prevederilor deontologiei profesionale.

Site-ul www.omg.md şi ziarele Nezavisimaia Moldova şi Moldova Suverană au făcut partizanat politic în favoarea concurentului electoral PCRM, pe care l-au promovat intens în toate ştirile şi materialele de opinie publicate. Deseori, au fost lansate diferite acuzaţii care discreditează Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) şi partidele componente ale acesteia, în special PLDM şi PL, fără a le oferi dreptul la replică, iar tonalitatea materialelor publicate a făcut dovada caracterului părtinitor al acestor instituţii mass-media.

Timpul de dimineaţă şi Jurnal de Chişinău defavorizează concurentul electoral PCRM în majoritatea absolută a materialelor jurnalistice, avantajând partidele de orientare liberală şi, în general, partidele ne-comuniste. Jurnal de Chişinău a prezentat în context preponderent negativ şi concurentul electoral PDM.

Ziarele Flux şi Evenimentul Zilei au prezentat în context negativ concurenţii electorali cu cele mai mari şanse de a accede în Parlament (în special PCRM, PLDM, PL), dar şi alte partide antrenate în alegeri, cu excepţia unuia dintre concurenţii electorali, pe care l-au avantajat editorial. În cazul Flux-ului este vorba de PPCD, iar în cazul Evenimentului Zilei – de PDM. Ziarul Panorama a defavorizat PCRM, pe ceilalţi concurenţi electorali i-a prezentat atât pozitiv cât şi negativ, favorizând concurentul electoral PUM.

Portalul www.unimedia.md a prezentat concurentul electoral PCRM în context general defavorizant, iar raportul dintre ştirile pozitive şi negative care au vizat concurenţii electorali PLDM şi PL indică tendinţă de favorizare a acestora. Acelaşi comportament editorial au avut şi ziarele regionale Cuvântul şi Gazeta de Sud.

Publicaţiile publice Vesti Gagauzii şi Golos Bălţi nu au manifestat interes pentru reflectarea campaniei electorale, făcând abstracţie de obligaţia profesională pe care o au faţă de cetăţenii cu drept de vot. Ziarul Komsomolskaia pravda v Moldove a avut o implicare modestă în reflectarea campaniei electorale în ştiri şi materiale de opinie, în schimb a plasat multă reclamă politică.

Pe toată durata campaniei electorale, agenţia de presă Infotag a avut un comportament editorial relativ echilibrat. Agenţia informaţională de stat Moldpres a difuzat mai multe ştiri care i-au pus în lumină pozitivă pe liderii PLDM şi PL, în calitatea lor de Prim-ministru şi, corespunzător, Preşedinte Interimar.

Proiectul „Monitorizarea mass-media în campania electorală” se realizează în parteneriat cu Asociaţia Presei Independente şi Institutul de Marketing şi Sondaje IMAS-INC Chişinău. Perioada de monitorizare este 28 septembrie  – 28 noiembrie 2010. Rezultatele vor fi făcute publice prin rapoarte bilunare, în prima lună a monitorizării, apoi prin rapoarte săptămânale.

Proiectul este susţinut financiar de Ambasada Regatului Unit al Marii  Britanii şi Irlandei de Nord în Moldova, de Consiliul Europei şi de Fundaţia Est-Europeană, din resursele acordate de Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida/Asdi), Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei, Fondul Naţional pentru Democraţie (NED), Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), prin intermediul Fundaţiei Eurasia. De asemenea, elaborarea acestui raport este posibilă graţie ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), în cadrul Programului AED – Consolidarea Societăţii Civile în Moldova (MCSSP).

Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al finanţatorilor.