(Română) RAPORT NR.2 DE MONITORIZARE A INCLUZIUNII PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI ȘI A CELOR DE ETNIE ROMĂ ÎN ALEGERILE LOCALE 2019

Не найденно For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Astăzi a fost lansat al doilea raport de monitorizare din perspectiva incluziunii persoanelor cu dizabilități şi a persoanelor de etnie romă. Raportul este realizat sub egida Coaliţiei Civice pentru Alegeri Libere şi Corecte.

Raportul  a fost realizat în cadrul proiectului „Pledoaria societăţii civile pentru alegeri incluzive şi corecte în Republica Moldova, conforme recomandărilor UE şi OSCE/ODIHR şi angajamentelor în domeniul drepturilor omului”, implementat de Fundația Est-Europeană, în parteneriat cu Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, Piligrim Demo şi Tarna Rom, finanţat de Uniunea Europeană şi cofinanţat de Suedia.

Principalele constatări ale rapoartelor de monitorizare:

Nivelul de reprezentare a persoanelor de etnie romă:

Persoanele de etnie romă continuă a fi sub-reprezentate în listele de candidaţi la funcţia de consilieri locali de nivelul întâi. Doar 10 concurenți electorali au înregistrat în calitate de candidaţi persoane de etnie romă în 22 din 185 localități compact populate de romi. Conform informaţiei colectate în perioada de monitorizare,   42 persoane de etnie Romă sunt înregistrate în calitate de candidați la funcția de Consilier local de nivelul I.  Trei persoane de etnie Romă/origine etnică Romă s-au înregistrat în calitate de candidaţi independent la funcția de Consilier local de nivelul I.

La fel de redus a fost numărul de persoane de etnie romă în listele candidaţilor la funcția de consilier local de nivelul II (Consiliul raional). Doar 11 concurenți electorali (din 25) au înregistrat 17 persoane de etnie romă în calitate de candidați la funcția de Consilier local de nivelul II (consilieri raionali), în 13 localități compact populate de persoane de romi.

Bărbaţii de etnie romă prevalează în listele de candidaţi. Concurenții electorali au înregistrat doar 13 femei (din 42 persoane de etnie Romă) în calitate de candidat la funcția de Consilier local de nivelul I (oraș, comună sat); 7 dintre acestea au fost incluse în primii zece candidaţi ai listei candidaților. Concurenții electorali au înregistrat doar 5 femei (din 17 persoane de etnie Romă/origine etnică Romă) în calitate de candidat la funcția de Consilier local de nivelul II (raion); doar una dintre acestea a fost inclusă în primii 10 candidaţi ai listei.

O reprezentare și mai modestă a romilor se atestă  în rândurile candidaţilor la funcția de Primar (comună, sat). Doar 3 concurenți electorali (din 25) au înregistrat în 3 localități compact populate (din 185) – 4 persoane de etnie Romă (3 bărbaţi şi o femeie) în calitate de candidat la funcția de Primar în unitățile administrativ-teritoriale de nivelul I (1 comună, 2 sate). Nici o persoană de etnie Romă/origine etnică Romă nu s-a înregistrat în calitate de Candidat independent la funcția de Primar în unitățile administrativ-teritoriale de nivelul I (oraș, comună sat) și de nivelul II (municipiile Chișinău și Bălți).

Problemele specifice cu care se confruntă persoanele de etnie romă sunt reflectate insuficient în platformele concurenţilor electorali. Misiunea de monitorizare a identificat doar cinci platforme electorale, elaborate de  trei concureni electorali, care recunosc problemele cu care se confruntă persoanele de etnie romă în calitate de grup vulnerabil şi includ acţiuni pozitive orientate spre susţinerea acestui grup.

Incluziunea procesului electoral pentru persoane cu dizabilităţi:

Comparativ cu alte scrutine, problematica persoanelor cu dizabilități este una mai omniprezentă în platformele electorale ale candidaților, a unor partide politice și în mass media. Totuşi, se atestă o participare redusă a persoanelor dizabilităţi în calitate de concurenţi electorali. Doar 15 persoane cu dizabilități candidează la Alegerile Locale Generale din 20 octombrie 2019. Profilul lor este următorul: 8 femei și 7 bărbați; 4 sunt din mediul urban și 11 din mediul rural; 1 candidat la funcția de primar și 15 la funcția de consilier local, 4 la funcția de consilier raional; 2 candidați independenți și 13 pe liste de partid; 3 utilizatori de scaun rulant.

Constatăm cu mare îngrijorare că, în plină campanie electorală, începând cu data de 11 octombrie 2019, a fost sistată traducerea în limbajul mimico-gestuală a emisiunilor și buletinelor de știri la trei posturi de televiziune. Aceste acțiuni sunt greu de înțeles, mai ales în plină campanie electorală, de către comunitatea persoanelor cu dizabilități de auz: „persoanele cu deficiențe de auz privesc ecranele televizoarelor ca pe tablouri în care se mișcă imaginea, fără a înțelege subiectul… Ce vrea să simbolizeze această situație?”

Persoanele cu dizabilităţi întâmpină bariere semnificative de acces la informaţie cu caracter electoral. Auditul accesibilităţii a 150 pagini web relevă faptul că doar două pagini sunt accesibile; alte două sunt considerate accesibile condiționat, celelalte pagini nu conțin / sau au insuficiente instrumente pentru a fi accesibile slabvăzătorilor și nevăzătorilor. Și acest lucru este grav, prin nerespectarea prevederilor HG Nr. 188 din 03.04.2012 privind paginile oficiale ale autorităţilor administraţiei publice în reţeaua Internet.

Accesibilitatea BESV rămâne o problemă majoră nesoluționată pe agenda autorităților publice. Accesibilitatea este unul din principiile fundamentale ale Convenției ONU și reprezintă o precondiție pentru exercitarea altor drepturi în diferite domenii ale vieții persoanelor cu dizabilități.

De la începutul campaniei electorale nici în instituțiile rezidențiale și nici în alte centre comunitare nu au fost organizate întruniri electorale cu și pentru persoanele cu dizabilități intelectuale. Numărul estimativ al alegătorilor care au o dizabiliate de intelect este de aproximativ 30-40 mii de persoane (sau 2-2,5% din numărul total al alegătorilor, conform estimărilor OMS) și circa 1600 dintre aceștia se află în instituții rezidențiale, acest electorat, se pare, nu prezintă un interes deosebit pentru concurenții electorali.

Accesibilitatea sediilor partidelor politice este redusă. Au fost evaluate condițiile de accesibilitate a căilor de acces și a intrărilor în circa 28 de oficii ale partidelor politice în 10 orașe din Republica Moldova. Doar trei din ele prezintă condiții parțial accesibile, celelalte fiind inaccesibile.

Raport-II-Incluziune-persoane-de-etnie-Roma-alegeri-Locale-2019Raport-II -incluziune-dizabilitati-alegeri-locale

Raport-II -incluziune-dizabilitati-alegeri-locale