Asociația Promo-Lex a lansat Raportul nr. 2 al Misiunii de Observare a alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova din 1 noiembrie 2020

Pe 17 septembrie 2020, a fost lansat Raportul nr. 2 al Misiunii de Observare Promo-LEX a alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova din 1 noiembrie 2020, care conține constatările, concluziile și recomandările Misiunii pentru perioada 26 august – 15 septembrie 2020. Printre principalele observații se numără creșterea neuniformă a numărului de alegători, inegalitatea de șanse pentru potențialii concurenți electorali, dar și anumite categorii de alegători, cheltuieli neraportate și asumarea de către concurenți a meritelor pentru activități efectuate pe bani publici.

Misiunea de observare Promo-Lex a venit cu precizări pe mai multe segmente, printre care:

Cadrul legal. În opinia Promo-LEX, cadrul legal existent nu conține prevederi precise și suficiente care ar asigura egalitatea de șanse pentru toți concurenții la scrutinul prezidențial, în special în condițiile participării și a Președintelui actual.

Contrar interpretărilor neîntemeiate și excesive ale Comisiei Electorale Centrale (CEC), Promo-LEX consideră că calitatea de concurent electoral o au și partidele politice și blocurile electorale care au desemnat candidați în alegerile prezidențiale. De asemenea, suntem de părere că, în lipsa prevederilor legale exprese, partidele politice în calitate de persoane juridice, pot transfera pe contul „Fond electoral”  mijloace financiare în limita a 12 salarii medii pe economie pentru anul 2020. Considerăm că interpretările la același capitol utilizate de CEC la scrutinele precedente, prin care au fost acceptate donații din partea partidelor peste plafonul maxim stabilit pentru persoanele juridice, ar putea să fie aplicată în mod corespunzător și alegerilor prezidențiale, altfel ridică suspiciuni de inconsecvență din partea instituției. Contextual,  reiterăm necesitatea reglementării stricte, lipsită de interpretări, a statutului partidului politic, în contextul aspectelor ce țin de finanțarea concurentului electoral desemnat de partid.

Comparativ cu alegerile parlamentare din 2019, Misiunea de observare Promo-Lex constată un activism mai sporit al cetățenilor Republicii Moldova care au declarat că în ziua alegerilor se vor afla peste hotare. Înregistrarea prealabilă pentru constituirea secțiilor de votare peste hotare și pentru alegătorii din stânga Nistrului s-a finalizat la 16 septembrie 2020. Numărul total al înregistrărilor (2018-2020) la finalizarea procedurii a fost de 60 035, dintre care în contextul alegerilor prezidențiale – 35 910. Cele mai multe solicitări de înregistrare prealabilă, pe parcursul anului 2020, au vizat: Italia – 12 067, Marea Britanie – 9 478, Germania – 6 423 și Federația Rusă – 6 202. Cu referire la înregistrarea prealabilă pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană, Misiunea constată o implicare scăzută, în contextul scrutinului prezidențial înregistrându-se 71 de alegători.

Desemnarea și înregistrarea concurenților. Până la momentul publicării raportului au fost desemnați 13 candidați, dintre care doi  au fost înregistrați: Renato Usatîi (Partidul Nostru – PN) și Andrei Năstase (Platforma „Demnitate și Adevăr” – PPPDA). Promo-LEX subliniază că în cazul a cel puțin doi candidați independenți desemnați, Igor Dodon și Alexandr Kalinin, observatorii au raportat activități cu suportul partidelor politice

Majorarea numărului secțiilor de votare. Cu referire la numărul de 202 de Secții de Votare (SV) propuse de CEC pentru a fi constituite peste hotare, Promo-LEX tratează cu suspiciune inițiativa autorității de a majora numărul acestora, comparativ cu 150 SV planificate conform bugetului CEC, pe motiv că CEC deja deținea informații preliminare privind eventualul refuz al unor state de a deschide secții în afara locațiilor misiunilor diplomatice.

Potrivit normei legale acesta este unul din cele trei criterii în baza cărora urmează să se constituie secțiile de votare. Totuși, CEC încă la data de 11 septembrie 2020, cu cinci zile până la expirarea termenelor prevăzuți pentru înregistrare, a expediat propunerile privind organizarea secțiilor peste hotare către Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene. În pofida prevederilor legale în materie de transparență decizională precum și a apelurilor repetate a Coaliției Civice pentru Alegeri Libere și Corectehttps://alegeliber.md/coalitia-civica-pentru-alegeri-libere-si-corecte-calc-indeamna-repetat-comisia-electorala-centrala-cec-sa-organizeze-consultari-publice-pe-marginea-proiectului-hotararii-de-constituire-a-sectiilor-3005.html, consultarea publică a propunerilor CEC așa și nu a fost inițiată de instituție. Adoptarea deciziei privind constituirea secțiilor de votare înainte de expirarea termenului legal și fără a ține cont de toate înregistrările prealabile poate duce la pierderea încrederii publicului față de acest procedeu, dar și trezi suspiciuni de politizare a deciziei.

Cazuri de asumare a meritelor pentru activități efectuate pe bani publici au fost raportate de către observatori – cel puțin 8 cazuri considerate a fi asumarea meritelor pentru activități efectuate pe bani publici, în patru cazuri este vorba de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, iar în celelalte patru de Partidul Șor. Observatorii au constatat, de asemenea, două cazuri în care a fost utilizată imaginea persoanelor oficiale străine, cu referire la candidații desemnați Maia Sandu (Partidul Acțiune și Solidaritate – PAS) și Igor Dodon (Candidat Independent -CI). Rezultatele observării indică și asupra riscului de utilizare a resurselor administrative de către șeful statului, care este și candidat în alegeri.

Litigii electorale. În perioada de observare, la CEC au fost depuse cel puțin cinci sesizări și petiții, dintre care trei de către un partid/bloc electoral și două din partea unui cetățean. Tematica sesizărilor a inclus: colectarea semnăturilor pe timp de pandemie; pretinse acțiuni de utilizare a resurselor administrative (2); desfășurarea agitației electorale contrar prevederilor legale și distribuirea materialelor de publicitate electorală fără date de identificare. Potrivit informațiilor publicate, trei din cinci sesizări au fost soluționate sau a fost comunicat un răspuns. La Curtea de Apel Chișinău au fost depuse cel puțin două contestații în materie electorală împotriva hotărârilor CEC.

Misiunea Promo-Lex atrage atenția autorității electorale și instanțelor de judecată asupra necesității și importanței soluționării în mod eficient a litigiilor electorale și evitarea cazurilor de soluționare superficială sau nesoluționare a încălcărilor sesizate. Suplimentar, atragem atenția la obligația legală a CEC de a analiza fraudele electorale, inclusiv cele presupuse şi luarea măsurilor pentru prevenirea lor.

Campanie electorală cu cazuri de incitare la ură și discriminare. În baza informațiilor raportate de către monitori, au fost identificate cel puțin două cazuri în care concurenții electorali au generat mesaje discriminatorii sau alte forme de intoleranță în spațiul public. În toate aceste cazuri este vorba despre Renato Usatîi (PN).

De asemenea, au fost raportate cel puțin 9 cazuri în care candidații desemnați au fost afectați de discursul de ură sau instigare la discriminare. Astfel, în 4 cazuri a fost vizat Igor Dodon (CI), în 3 cazuri a fost vizată Maia Sandu (PAS) și într-un caz au fost vizați Andrei Năstase (PPPDA) și Renato Usatîi (PN). Criteriile care au stat la baza mesajelor de ură și instigare la discriminare au fost: dizabilitate, sex/gen, sănătate, vârsta, activitatea profesională și apartenența politică.

Printre celelalte subiecte prezentate de Misiunea de observare Promo-Lex au fost cheltuielile neraportate pentru colectarea semnăturilor de către grupurile de inițiativă înregistrate, organele electorale inferioare, Registrul de stat al alegătorilor (RSA), activitatea grupurilor de inițiativă și a candidaților desemnați, administrația publică (AP), observarea finanțării activităților grupurilor de inițiativă, educație și informare electorală. 

Pentru informații suplimentare, puteți consulta site-ul Asociației Promo-Lex la link-ul https://promolex.md/18708-raportul-nr-2-misiunea-de-observare-a-alegerilor-pentru-functia-de-presedinte-al-republicii-moldova-din-1-noiembrie-2020/?lang=ro

Coaliţia Civică pentru Alegeri Libere şi Corecte este o entitate permanentă, benevolă, constituită din 34 de organizații obștești din Republica Moldova. Misiunea Coaliţiei este de a contribui la dezvoltarea democraţiei în Republica Moldova prin promovarea și desfăşurarea alegerilor libere şi corecte în conformitate cu standardele ODIHR (OSCE), ale Consiliului Europei și a instituțiilor specializate afiliate acestuia.