Institutul pentru Politici \u0219i Reforme Europene (IPRE) a elaborat o not\u0103 analitic\u0103 pe marginea oportunit\u0103\u021bii pilot\u0103rii votului prin coresponden\u021b\u0103 \u00een alegerile preziden\u021biale din Moldova \u00een 2024, conform proiectului de lege \u00eenregistrat de majoritatea parlamentar\u0103 la 1 martie 2024. Analiza include o serie de concluzii \u0219i recomand\u0103ri adresate factorilor de decizie, menite s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 versiunea actual\u0103 a proiectului de lege nr. 65 din 1 martie 2024.<\/p>\n
—<\/p>\n
La data de 1 martie 2024, reprezentan\u021bii actualei majorit\u0103\u021bi parlamentare au \u00eenregistrat un proiect de lege \u00een Parlament, ce prevede pilotarea votului prin coresponden\u021b\u0103 \u00een SUA \u0219i Canada pentru alegerile preziden\u021biale din anul curent. Inten\u021bia comunicat\u0103 de c\u0103tre autorii proiectului de lege este de a pilota la prima etap\u0103 votul prin coresponden\u021b\u0103 \u00een statele sus-men\u021bionate, urm\u00e2nd ca, ulterior, s\u0103 fie luat\u0103 \u00een calcul implementarea plenar\u0103 a acestuia \u0219i \u00een alte zone geografice. Proiectul a fost votat \u00een prima lectur\u0103 \u00een cadrul \u0219edin\u021bei Parlamentului din 21 martie 2024.<\/strong><\/p>\n \u00cen acest context, Mihai Mog\u00eeldea, Director Adjunct al Institutului pentru Politici \u0219i Reforme Europene (IPRE), a elaborat o not\u0103 analitic\u0103, care urm\u0103re\u0219te s\u0103 analizeze oportunitatea \u0219i miza implement\u0103rii votului prin coresponden\u021b\u0103 \u00een Republica Moldova, prin prisma prevederilor proiectului de lege \u0219i viziunii expuse de c\u0103tre autorit\u0103\u021bile publice relevante. De asemenea, analiza include o serie de concluzii \u0219i recomand\u0103ri adresate factorilor de decizie, menite s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 versiunea actual\u0103 a proiectului de lege nr. 65 din 1 martie 2024.<\/p>\n Potrivit autorului, introducerea votului prin coresponden\u021b\u0103 \u00een Republica Moldova este motivat\u0103 de situa\u021bia creat\u0103 la sec\u021biile de vot din afara \u021b\u0103rii la ultimele alegeri preziden\u021biale din 2020 \u0219i parlamentare din 2021.<\/p>\n De exemplu, \u00een turul doi al scrutinului preziden\u021bial din 2020, participarea la vot \u00een diaspor\u0103 a atins cifra de circa 263 000 de persoane \u00een cele 139 de sec\u021bii de votare organizate de c\u0103tre autorit\u0103\u021bi. \u00cen urma particip\u0103rii masive a diasporei, \u00een 11 sec\u021bii de votare au fost epuizate buletinele de vot \u00eenainte de \u00eenchiderea sec\u021biilor de votare, iar cozile formate la mai multe sec\u021bii de votare au creat nemul\u021bumire \u00een r\u00e2ndul aleg\u0103torilor. Chiar dac\u0103 num\u0103rul sec\u021biilor de votare a fost suplimentat de la 139 la 150 \u00een cazul scrutinului parlamentar din 2021, iar participarea la vot a fost mai mic\u0103 cu circa 50 000 de persoane, problemele legate de asigurarea condi\u021biilor optime de exercitare a votului \u00een diaspor\u0103 au persistat \u00een \u021b\u0103ri precum Germania, Marea Britanie, Fran\u021ba \u0219i Italia.<\/p>\n Conform datelor de la ultimele scrutine electorale, \u00een SUA \u0219i Canada au votat 14 889 de aleg\u0103tori \u00een 2020 \u0219i 11 697 \u00een 2021. Num\u0103rul cumulat al sec\u021biilor de votare din aceste dou\u0103 state a crescut de la 16 \u00een 2020 la 17 \u00een 2021.<\/p>\n Num\u0103rul de \u00eenregistr\u0103ri prealabile consemnate \u00een ambele state a fost de 4161 \u00een 2020 \u0219i 5897 \u00een anul 2021. Aceste \u00eenregistr\u0103ri au fost transmise din 55 de localit\u0103\u021bi din Canada \u0219i 311 din SUA, fapt ce demonstreaz\u0103 o fragmentare geografic\u0103 destul de extins\u0103 a poten\u021bialilor votan\u021bi. \u00a0Pornind de la aceste date, putem constata c\u0103 pilotarea votului prin coresponden\u021b\u0103 \u00een aceste state este argumentat\u0103 de amplasarea neuniform\u0103 a diasporei din aceste \u021b\u0103ri, dar \u0219i distan\u021bele mari ce ar trebui parcurse de c\u0103tre unii cet\u0103\u021beni pentru a putea vota.<\/p>\n Totu\u0219i, principalele probleme \u00een exercitarea votului de c\u0103tre diaspora au fost consemnate \u00een cele mai mari state europene, unde num\u0103rul votan\u021bilor este mult mai mare \u0219i interesul fa\u021b\u0103 de alegerile na\u021bionale s-a dovedit a fi unul ridicat. Astfel, cele mai importante patru \u021b\u0103ri pe aceast\u0103 dimensiune \u2013 Italia, Fran\u021ba, Marea Britanie \u0219i Germania \u2013 \u00eensumeaz\u0103 peste 64% din votan\u021bii din diaspor\u0103 ce s-au prezentat la urne \u00een 2021. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, num\u0103rul \u00eenregistr\u0103rilor prealabile din aceste state a \u00eensumat 61% din totalul \u00eenregistr\u0103rilor. Aceste state nu pot fi excluse din procesul de pilotare a votului \u00een diasporei \u0219i trebuie asigurat\u0103, \u00eenc\u0103 de la aceast\u0103 etap\u0103, extinderea arealului geografic a votului prin coresponden\u021b\u0103 prin includerea Italiei, Marii Britanii, Fran\u021bei \u0219i Germaniei. Costurile medii pentru transmiterea unui vot prin coresponden\u021b\u0103 \u00een aceste state vor fi mai mici dec\u00e2t \u00een Canada sau SUA, din cauza distan\u021belor sesizabil mai mici fa\u021b\u0103 de misiunile diplomatice \u0219i consulare, iar poten\u021biala utilizare a acestei metode alternative de c\u0103tre aleg\u0103tori va fi una mult mai mare datorit\u0103 propor\u021biei mai mari a diasporei din aceste state.<\/p>\n Lu\u00e2nd la baz\u0103, analiza efectuat\u0103, IPRE vine cu urm\u0103toarele recomand\u0103ri:<\/p>\n\n