Declarația CALC privind alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025

CALC: ‘Parțial libere, parțial corecte’ — observatorii semnalează interferențe externe și valuri de dezinformare

Coaliția Civică pentru Alegeri Libere și Corecte (CALC), rețea de organizații neguvernamentale cu peste două decenii de experiență în monitorizarea proceselor electorale din Republica Moldova, constată că alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 au fost „parțial libere și parțial corecte”. În urma monitorizării desfășurate de organizațiile membre, Coaliția semnalează un climat electoral puternic marcat de polarizare, tentative de influență externă și campanii de dezinformare, elemente care se înscriu în tiparele războiului hibrid și care au afectat corectitudinea procesului.

Observatorii remarcă, totodată, profesionalismul Comisiei Electorale Centrale și implicarea autorităților în combaterea finanțării netransparente și a corupției electorale. În ciuda presiunilor externe și a tentativelor de manipulare, instituțiile statului au demonstrat reziliență, iar participarea activă a cetățenilor, din țară și din diaspora, a contribuit la menținerea integrității procesului democratic.

 Cadrul juridic. Scrutinul din 2025 a fost primul scrutin parlamentar organizat în baza noului Cod Electoral, intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023. Modificările legislative recente au introdus sancțiuni mai dure pentru fraude, mecanisme mai eficiente de verificare financiară și extinderea votului prin corespondență în zece state. Cu toate acestea, aplicarea acestor norme a fost inegală, iar unele partide au întâmpinat dificultăți administrative care le-au limitat accesul la competiție.

 Cadrul instituțional. Comisia Electorală Centrală, Inspectoratul General al Poliției și alte instituții relevante au colaborat mai intens decât în scrutinele anterioare, demonstrând profesionalism și mobilizare. Totuși, CALC semnalează lipsa de coerență în comunicarea cazurilor de corupție electorală, tratamente diferențiate în aplicarea legii și decizii netransparente privind secțiile de votare din regiunea transnistreană — toate acestea afectând încrederea publică.

 Campania electorală. Campania s-a desfășurat legal, dar a fost dominată de discursuri instigatoare la ură, promisiuni electorale nerealiste și mesaje care contravin valorilor democratice. Mediul online a devenit principalul teren de luptă electorală, vulnerabil la manipulare și sondaje false. CALC atrage atenția asupra utilizării resurselor administrative în favoarea unor concurenți și implicării indirecte a cultelor religioase, contrar principiului separării bisericii de stat.

 Finanțarea campaniilor și corupția electorală. Scrutinul s-a desfășurat într-un cadru legal mai strict, cu reguli consolidate privind transparența financiară. Comisia Electorală Centrală (CEC) a aplicat sancțiuni și a exclus formațiuni care nu au respectat normele, iar disciplina financiară a partidelor s-a îmbunătățit vizibil. Cu toate acestea, corupția electorală a evoluat spre forme mai greu de documentat și totodată mai sofisticate, precum mobilizarea remunerată, utilizarea aplicațiilor criptate, transferuri financiare netransparente și colectarea ilegală de date.

 Mass-media și mediul online. Consiliul Audiovizualului a extins monitorizarea, inclusiv asupra platformelor neliniare, sancționând în premieră publicitatea politică mascată. Totuși, monitorizările independente au semnalat partizanat politic, reflectare inegală și diminuarea vizibilității unor candidați. Campania s-a mutat masiv în online, unde s-au desfășurat ample operațiuni de dezinformare, atacuri asupra presei independente și exploatarea temerilor legate de securitate.

 Incluziunea electorală. Extinderea secțiilor de vot în diaspora și introducerea votului prin corespondență au facilitat accesul cetățenilor din afara țării. În schimb, reducerea secțiilor pentru alegătorii din regiunea transnistreană, coroborată cu o comunicare deficitară, a fost percepută ca o restrângere disproporționată. Pentru persoanele cu dizabilități, s-au implementat măsuri suplimentare care au sprijinit participarea la vot. Totuși, dificultăți legate de accesul fizic au fost semnalate în numeroase locații. Respectarea cotei de gen a condus la o creștere a numărului de candidate, însă plasarea acestora pe poziții eligibile a redus impactul. În noul Parlament vor accede aproximativ 37 de femei, sub pragul legal de 40% și în scădere față de legislatura precedentă (39 femei). Participarea tinerilor alegători a fost semnificativ mai mare comparativ cu scrutinele anterioare.

În pofida progreselor vizibile, rămân provocări majore ce țin de finanțarea netransparentă a campaniilor, utilizarea resurselor administrative, amplificarea dezinformării și polarizarea discursului politic, factori care afectează egalitatea de șanse și încrederea cetățenilor în caracterul deplin liber și corect al alegerilor. CALC face apel la autorități să continue reformele și să aplice consecvent legea, subliniind în același timp responsabilitatea actorilor politici și a instituțiilor media de a contribui la un climat electoral bazat pe respectarea legii, a drepturilor fundamentale și a valorilor democratice.

Coaliția Civică pentru Alegeri Libere şi Corecte este o entitate permanentă, benevolă, constituită din organizații obștești din Republica Moldova. Misiunea Coaliției este de a contribui la dezvoltarea democrației în Republica Moldova prin promovarea și desfăşurarea alegerilor libere şi corecte în conformitate cu standardele ODIHR (OSCE), ale Consiliului Europei și a instituțiilor specializate afiliate acestuia.
Declaratia CALC aprecierea Alegerilor parlamentare 2025