(Română) Egalitatea de gen rămâne un obiectiv îndepărtat într-o societate patriarhală

This content is available only in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Egalitatea de gen rămâne un obiectiv îndepărtat într-o societate patriarhală, concluzie sumară a primului raport lansat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) din cadrul procesului de monitorizare a alegerilor generale locale din 2023 din perspectiva de gen.

Acest raport propune o analiză exhaustivă și o evidențiere alarmantă a stereotipurilor și percepțiilor profunde care există în rândul populației cu privire la rolul femeilor și bărbaților în procesul decizional.

Cu toate că democrația ar trebui să fie egalitară și incluzivă, raportul dezvăluie cum femeile continuă să fie marginalizate și desconsiderate în mediul politic și decizional. Stereotipurile de gen, rolurile tradiționale și înrădăcinarea prejudecăților cu privire la abilitățile și competențele femeilor continuă să împiedice progresul către schimbare.

Echipa CPD menționează că ”Concluziile acestui raport sunt îngrijorătoare și ne deschid ochii asupra înrădăcinării tradițiilor și valorilor patriarhale în societatea noastră contemporană. Egalitatea de gen rămâne un obiectiv îndepărtat, iar această monitorizare electorală ne oferă o perspectivă clară asupra drumului lung pe care încă trebuie să-l parcurgem în direcția schimbării.”

Principalele constatări evidențiate sunt: 

1. Concepțiile patriarhale persistă într-o bună parte a populației. Peste 50% din populație este totalmente sau mai degrabă de acord că este datoria femeilor să se ocupe mai mult de treburile casnice, iar peste 60% – că este mai mult de datoria bărbatului să aducă bani în casă, în plus, 54,5% dintre respondenți consideră că destinul femeii este familia și gospodăria.
2. Percepțiile societății față de rolul femeilor în politică și procesul decizional s-au înrăutățit în 2023, cu un număr mai mare de respondenți care consideră că femeile nu au ce căuta în politică (27%) și că sunt mai puțin capabile să dețină funcții de conducere (18%).
3. Există o scădere drastică în rândul populației care susține diversitatea umană în administrația publică locală, în special creșterea numărului de femei, a persoanelor cu dizabilități și reprezentanților minorităților etnice în procesul decizional. Această tendință poate descuraja implicarea acestor categorii de persoane în luarea deciziilor la nivel local și raional. Cel mai drastic s-au schimbat viziunile față de femei. În scrutinul din 2023, 34% din respondenți ar prefera un bărbat și doar 5,9% o femeie, iar 26,9% ar susține un bărbat consilier și doar 6,8% o femeie în această funcție. Totodată, dacă în anul 2021 30% din persoanele respondente considerau că nr. femeilor trebuie să fie mai mare, în anul curent, această pondere nu ajunge la nici 18%
4. Tendința pozitivă a acestui scrutin electoral este că se dorește creșterea numărului de tineri în funcții de conducere. În jur de 50% din populație crede că numărul tinerilor în funcții de conducere trebuie să fie mult mai mare. Astfel, putem menționa că cel puțin față de un grup considerat marginalizat, există un progres în societate și s-au schimbat percepțiile. Fapt ce evidențiază importanța implicării tinerilor în procesul decizional, prin valorizarea competențelor și contribuției lor, iar drept rezultat se poate construi o societate mai echilibrată, inovatoare și sustenabilă.
5. Jumătate din populația adultă a Republicii Moldova nu este activă și interesată de procesul electoral. Nivelul înalt de indiferență și pasivitate în procesul electoral ne induc spre ideea că populația cu nivel jos de implicare va da dovadă și de o prezență foarte joasă la vot, în timp ce categoria de populație activă în campania electorală (care urmărește știrile politice, dezbaterile electorale, care participă la întâlnirile cu candidații electorali, care analizează profilul acestora etc.) vor manifesta o predispoziție mai înaltă de a merge la vot.
6. Ponderea populației pasive în campaniile electorale a crescut în scrutinul electoral 2023, cu circa 8pp față de alegerile parlamentare din 2021. Aceste lucru se explică prin: (i) nivelul general de anxietate rezultat din efectele crizelor economice și de securitate din ultima perioadă, pentru care sunt blamate autoritățile publice, (ii) nivelul de dezamăgire în raport cu promisiunile electorale, (iii) incertitudinea cu privire la capacitatea alegătorului de a influența procesul electoral.

”Concluzionând, lansarea acestui prim raport reprezintă un moment esențial în lupta noastră pentru egalitatea de gen. Cu toții suntem responsabili de schimbarea pe care dorim să o vedem în societatea noastră, iar acest raport ne oferă o perspectivă clară asupra provocărilor cu care ne confruntăm”, menționează echipa CPD.

*Acest raport este elaborat de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, în parteneriat cu Coaliția civică pentru alegeri libere și corecte, cu susținerea Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC), IM Swedish Development Partner Lund Sucursala Moldova, Entitatea Națiunilor pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor și Entitatea Națiunilor Unite pentru Dezvoltare.

Opiniile exprimate în acest studiu nu reprezintă neapărat opiniile donatorilor!

CPD_raport-alegeri locale 2023-egalitatea de gen