Lansarea Raportului „Cartografierea premiselor și stimulentelor FIMI în context electoral în Republica Moldova”

Republica Moldova continuă să fie vulnerabilă la manipularea informațională și ingerințele externe, în pofida progreselor legislative și instituționale din ultimii ani. Principala concluzie a raportului analitic „Cartografierea premiselor și stimulentelor FIMI în context electoral în Republica Moldova” elaborat de Asociația ADEPT în parteneriat cu International IDEA.

Republica Moldova traversează o etapă complexă de consolidare democratică, în care reformele instituționale și apropierea de Uniunea Europeană coexistă cu vulnerabilități interne persistente. În acest context, raportul „Cartografierea premiselor și stimulentelor FIMI în context electoral în Republica Moldova”, elaborat de Asociația pentru Democrație Participativă ADEPT cu sprijinul International IDEA și Global Affairs Canada, examinează un set de 16 premise și 6 stimulente care determină vulnerabilitatea ecosistemului informațional și electoral al Republicii Moldova la FIMI, utilizând metodologia IDEA pentru cartografierea factorilor ce afectează integritatea proceselor democratice. Analiza evidențiază că deși Republica Moldova dispune de un cadru juridic și instituțional relativ robust – care include reglementări electorale moderne, un sistem consolidat de supraveghere a finanțării partidelor și eforturi semnificative de transparență – aplicarea legii este inegală, iar încrederea publică în instituții rămâne scăzută. Această combinație de progrese și fragilități generează un mediu propice pentru exploatarea vulnerabilităților interne de către actori ostili, în special în perioadele electorale, când campaniile de manipulare informațională devin mai agresive.

Instituții și încrederea publică 

Instituțiile democratice ale Republicii Moldova operează într-un context complex marcat de eforturile de integrare în Uniunea Europeană și de vulnerabilități structurale persistente. Deși țara a înregistrat progrese în consolidarea cadrului normativ și în alinierea la standardele europene – inclusiv prin noul Cod Electoral și crearea mecanismelor interinstituționale de contracarare a ingerințelor străine – aplicarea legii rămâne neuniformă, iar încrederea cetățenilor în instituții este scăzută. Obținerea statutului de țară candidată la UE a impulsionat reformele și transparența, însă nivelul redus de încredere în instituții alimentat de politizarea acestora, fragilitatea partidelor, resursele limitate ale instituțiilor de reglementare și percepția de impunitate continuă să afecteaze capacitatea statului de a răspunde coerent ingerințelor străine.  

Discurs public și polarizare 

Discursul public moldovenesc este polarizat și divizat pe linii geopolitice și identitare. Narațiunile pro-Kremlin exploatează teme precum teama de război, incertitudinile economice și nostalgia față de Rusia, amplificând divizarea dintre orientarea pro-europeană și cea pro-estică. Controversele privind identitatea națională, limba și memoria istorică sunt adesea instrumentalizate politic. Populismul de tip conspiraționist și apelurile la „valori tradiționale” completează această fragmentare. Deși legislația a fost modificată pentru a combate incitarea la ură și dezinformarea, discursul public rămâne vulnerabil la manipulare externă. 

Finanțarea politică 

Deși reglementările privind finanțarea partidelor și campaniilor electorale au fost consolidate, persistă lacune majore care facilitează influența externă. Fluxurile financiare netransparente, inclusiv utilizarea criptomonedelor și a plăților nedeclarate, continuă să alimenteze actorii politici și mediatici afiliați intereselor străine. Finanțarea campaniilor online este slab reglementată, iar publicitatea politică digitală rămâne opacă. Prezența unor actori terți care promovează candidați prin resurse nedeclarate subminează egalitatea de șanse și integritatea competiției electorale. 

Mass-media 

Peisajul mediatic moldovenesc este în mare parte pluralist, unele instituții, printre care furnizorul public regional din Găgăuzia fiind profund afectat de influențe politice și economice. Deși există garanții legale pentru libertatea presei, o parte din instituțiile media continuă să fie controlată de grupuri de interese, iar transparența proprietății pe segmentul online și scris rămâne deficitară. Suspendarea licențelor pentru posturi afiliate Kremlinului a redus propagarea dezinformării audiovizuale, dar a determinat migrarea conținutului pe platforme online alternative. Dependența de finanțare externă și calitatea variabilă a jurnalismului favorizează proliferarea conținutului partizan și subminează rolul presei ca garant al informării corecte. 

Mediul digital și rețelele sociale 

Spațiul online din Republica Moldova este fragmentat și insuficient reglementat. Publicul este împărțit în „bule informaționale” pe criterii lingvistice și ideologice, ceea ce reduce comunicarea între grupuri și amplifică ecourile propagandei. Rețelele sociale și aplicațiile de mesagerie – precum Telegram sau Viber – funcționează adesea ca spații închise de comunicare, unde circulă știri neverificate și mesaje manipulative. Lipsa transparenței algoritmice și a reglementării platformelor digitale, publicitatea politică targhetată difuzată pe rețele permite răspândirea coordonată a dezinformării. În paralel, încrederea scăzută în mass-media tradițională determină tot mai mulți cetățeni să se informeze prin canale informale, sporind expunerea la conținut manipulator. 

Actori proxy și ingerințe 

Un rol central în propagarea ingerințelor străine îl joacă actorii proxy interni – politicieni, oameni de afaceri, proprietari de media, lideri religioși sau influenceri afiliați intereselor Federației Ruse. Aceștia multiplică narațiunile ostile, organizează campanii de dezinformare și mobilizează electoratul prin rețele informale sau resurse financiare ascunse. Deși autoritățile au început să investigheze aceste rețele și să coordoneze răspunsurile instituționale, reacția rămâne adesea tardivă, iar gradul redus de condamnări definitive perpetuează percepția de impunitate.  

Concluzie 

Analiza ADEPT evidențiază că vulnerabilitățile interne – instituționale, mediatice, economice și sociale – creează un ecosistem favorabil manipulării informaționale și ingerințelor străine. Consolidarea rezilienței democratice necesită acțiuni coordonate și aplicarea consecventă a cadrului legal existent.  

Raportul poate fi descărcat pe linkul de mai jos:
https://adept.md/ro/activities/article/moldova-rmne-vulnerabil-la-manipulare-i-ingerine-informaionale