Modalitatea alegerii Președintelui Republicii Moldova și crizele politice

De-a lungul perioadei de independență a Republicii Moldova au avut loc 11 exerciții de alegere a șefului statului. Șapte dintre aceste exerciții s-au soldat cu alegerea președintelui țării – de 4 ori în mod direct de către cetățeni și de 3 ori de către Parlament. Patru tentative de alegere indirectă, de către Parlament, a șefului statului au eșuat, provocând dizolvarea forului legislativ și organizarea alegerilor parlamentare anticipate. Cinci din cele șapte exerciții electorale reușite au fost urmate de conflicte politice serioase dintre Președinție și Parlament.

Statisticile invocate arată că indiferent de modalitatea de alegere a șefului statului în mai bine de 70% de cazuri apar conflicte politice serioase, soluționarea cărora implică Curtea Constituțională. Cauzele conflictelor și crizelor politice au fost diverse, dar în esență ele s-au rezumat la contestarea competențelor șefului statului, fie că a fost vorba despre depășirea competențelor prescrise, fie că au vizat obținerea competențelor suplementare prin intermediul modificării Constituției și a organizării referendumurilor.

O analiză a conflictelor generate de statutul juridic al mandatului Președintelui Republicii Moldova, asigurarea deficitară a principiilor stabilității și unității materii constituționale și conflictul dintre Președinție și Parlament prin prisma jurisprudenței Curții Constituționale, a fost elaborată de Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT) și poate fi consultată la documentul: Criza politica si jurisprudenta CC_ADEPT