Primare în umbră – Studiu privind reprezentarea femeilor și bărbaților în funcțiile elective la nivel de primării

În data de 5 noiembrie 2023 în Republica Moldova au avut loc alegeri locale generale în toate unitățile administrativ-teritoriale de nivelul I – orașe (municipii), sate (comune) și de nivelul II – raioane, municipiile Chișinău și Bălți, cu excepția localităților din stânga Nistrului. În cadrul acestui scrutin au fost aleși pentru un mandat de patru ani 898 de primari. Conform noului Cod Electoral, au dreptul de a fi aleși în funcția de primar/ă, cetățenii Republicii Moldova, care au cel puțin 23 de ani și au cel puțin studiile generale obligatorii prevăzute la art. 13 din Codul educației nr. 152/2014. Pentru localitățile în care nu se va reuși alegerea primarului în turul 1, a fost organizat turul 2 în data de 19 noiembrie 2023.

Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) monitorizează alegerile parlamentare și locale din perspectiva egalității de gen de circa 15 ani, evidențiind principalele inegalități în ceea ce privește participarea femeilor și bărbaților în procesele electorale, dar și percepțiile societății cu privire la prezența femeilor în viața politică. Datele rapoartelor de monitorizare din scrutinele electorale precedente și sondajele CPD cu privire la percepțiile societății arată că reprezentarea echitabilă în funcția de primar/ă este un obiectiv îndepărtat. Conform estimărilor CPD, Moldova va atinge ponderea de 40% a femeilor candidate pentru funcția de primară peste trei cicluri electorale – în anul 2031. Această prognoză se bazează pe rezultatele procesului de monitorizare a scrutinului electoral din 2019 și evoluția numărului de femei candidate la funcția de primar/ă în scrutinele electorale precedente.

În urma alegerilor locale 2019, ponderea femeilor primare a crescut cu doar 2%. În rezultatul scrutinului electoral 2019, 22,4% candidate au ieșit învingătoare, obținând funcția de primară. Față de celelalte alegeri, numărul acestora a crescut cu doar 2%, tendință care s-a păstrat pe parcursul ultimelor scrutine electorale. Comparativ cu scrutinul electoral din 2015, pierderea de gen la alegerea primarilor în scrutinul din 2019 a crescut cu 2,7%. Această creștere este determinată de sporirea numărului de femei candidate față de anii precedenți (cu 5%), în timp ce creșterea numărului de primare alese înregistrează un ritm mai lent (2%).

Prezența femeilor și bărbaților în spațiul mediatic pentru alegerile locale generale din 2019 a fost una puternic inechitabilă. La șase din zece emisiuni au participat în exclusivitate bărbați. Bărbații au participat la 85% dezbateri, femeile la doar 29%. Din cei 172 de participanți la dezbateri doar 12,2% au fost femei: de două ori mai puțin decât pe listele de candidați la funcția de primar și mai mult decât de trei ori mai puțin decât pe listele de candidați în consilii. O remarcă foarte importantă: prezența femeilor la dezbateri este foarte apropiată de ponderea acestora în rândul candidaților la șefia primăriilor în orașele pentru care au fost organizate dezbaterile.

CPD a monitorizat și alegerile locale 2023, acesta fiind cel de-al doilea raport din cadrul acestui scrutin. Raportul de monitorizare are drept scop analiza modului de reprezentare a bărbaților și femeilor în calitate de candidați, prezența acestora în funcția de primar/ă, precum și identificarea barierelor cu care se confruntă femeile și bărbații în procesul electoral pentru această funcție electivă. Totodată, analiza va cuprinde și accesul candidaților și candidatelor la spațiul mediatic, acoperind patru tipuri de produse media: știri, talk-show-uri, dezbateri electorale și spoturi electorale. Scopul monitorizării este de a identifica nivelul de prezență a femeilor în mass-media televizată în timpul campaniei electorale și corelarea acestora cu prezența pe listele de candidați.

Raportul poate fi accesat aici.

Raport CPD-alegeri-primari_2023