CJI a lansat Raportul nr. 3 în campania electorală: Șase posturi TV favorizează masiv sau ușor anumiți candidați
În intervalul 18-24 iunie, la cele 10 posturi de televiziune monitorizate în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 11 iulie au fost remarcate următoarele tendințe:
- Postul public de televiziune Moldova 1 a oferit acces în știri majorității concurenților electorali, pe care i-a reflectat neutru, fără a favoriza sau defavoriza evident vreunul dintre ei. Din perspectiva selecției subiectelor, dar și a unghiului de abordare, se remarcă o ușoară favorizare a Blocului Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BECS), care au avut mai multe apariții, inclusiv în lumină pozitivă. Materialele electorale au fost corecte și echidistante, dar sursele au fost mai puțin diverse. Știrile conflictuale au fost de cele mai multe ori echilibrate, iar egalitatea de gen a surselor nu a fost asigurată.
- Posturile de televiziune NTV Moldova și Primul în Moldova au demonstrat un comportament tendențios și partizan în raport cu BECS, care a beneficiat de cel mai mare spațiu al intervențiilor, tonalitatea reflectării fiind pozitivă și neutră. Concurentul electoral Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a fost preponderent defavorizat, acesta fiind mai mult menționat decât citat în știri, la fel ca președinta Maia Sandu. Posturile au oferit acces unui număr relativ mic de concurenți electorali, fiind evidentă lipsa pluralismului de opinii. Majoritatea știrilor controversate au fost dezechilibrate, fiind înregistrate și unele abateri ce țin de utilizarea imaginilor și limbajului. Balanța echilibrului de gen a fost înclinată spre sursele de sex masculin.
- Posturile private de televiziune Jurnal TV, Pro TV, TV8 și RTR Moldova au reflectat corect și echidistant campania electorală, oferind acces în știri majorității concurenților electorali. Tonalitatea reflectării concurenților electorali a fost preponderent neutră pentru concurenții reflectați. O mare parte din știri au fost imparțiale, separând faptele de opinie, iar cele controversate au asigurat echilibrul opiniilor în cele mai multe cazuri. Materialele au fost dezechilibrate din perspectiva asigurării echilibrului de gen.
- Prime TV și Publika TV au informat în mare parte imparțial despre mersul campaniei pentru alegerile parlamentare anticipate, abordând de o manieră neutră majoritatea candidaților înscriși în cursă. Din perspectiva selecției subiectelor și a unghiului de abordare, posturile au acordat prioritate exponenților BECS, care au avut mai multe intervenții, inclusiv în lumină pozitivă. Majoritatea știrilor au fost realizate dintr-o singură sursă. Posturile nu au asigurat echilibrul de gen al surselor/protagoniștilor.
- Postul privat de televiziune TV6 a oferit acces în știri la mai puțin din jumătate din concurenții electorali, pe care i-a tratat echidistant. Excepție face PP Șor, care a fost favorizat atât de frecvența și spațiul mai mare alocat intervențiilor, cât și de tonalitatea pozitivă. Sursele nu au fost suficient de diverse, iar unele știri conflictuale au fost dezechilibrate sau parțial echilibrate. Postul a asigurat un echilibru relativ din perspectiva egalității de gen, balanța înclinând spre bărbați.
CJI le recomandă radiodifuzorilor să utilizeze rapoartele de monitorizare ca instrumente de autoreglementare şi să elimine carențele, astfel încât activitatea lor să fie conformă cu normele legale și Codul deontologic al jurnalistului. „Am observat anumite schimbări în ultima săptămână și aș vrea să cred că acestea se datorează inclusiv rapoartelor noastre. Urmează să vedem, în următoarea săptămână, dacă lucrurile nu se agravează, fiind vorba de ușoara favorizare explicată prin felul cum au fost selectate subiectele și numărul materialelor despre un concurent sau altul, incluse pe agendă”, a declarat Nadine Gogu, directoarea CJI, în cadrul conferinței de prezentare a rezultatelor raportului.Prin monitorizarea mass-media, CJI și-a propus să informeze publicul cu privire la comportamentul presei în campania electorală și accesul concurenților electorali la mass-media, dar și să sesizeze instituțiile de reglementare cu privire la tendințele în măsură să afecteze performanța mass-mediei sau să compromită abilitatea acesteia de a oferi publicului informații veridice, echidistante și pluraliste.
În total au fost monitorizați 10 radiodifuzori: Moldova 1, Prime TV, Publika TV, Jurnal TV, RTR Moldova, NTV Moldova, Primul în Moldova, Pro TV, TV8 și TV6. Posturile au fost selectate în conformitate cu următoarele criterii: audiența/impactul (național, regional), tipul de media (audiovizual), forma de proprietate (publică, privată), limba difuzării (română, rusă).