Raportul nr.4 de monitorizare a presei în perioada electorală, realizat de API, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Asociaţia Presei Electronice din Moldova (APEL) în cadrul Coaliţiei pentru Alegeri Libere şi Corecte

This content is available only in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Situaţia privind reflectarea campaniei electorale de către mass-media naţională nu s-a schimbat în ultimele săptămâni, iar carenţele la capitolele echilibru şi imparţialitate persistă. Concurenţii electorali sunt favorizaţi sau defavorizaţi atât prin spaţiul care le este acordat, cât şi prin contextul în care apar. Aceasta este una dintre concluziile celui de-al patrulea raport de monitorizare a presei în perioada electorală, realizat de API, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Asociaţia Presei Electronice din Moldova (APEL) în cadrul Coaliţiei pentru Alegeri Libere şi Corecte, transmite IPN.

Ion Mazur, coordonator de programe în cadrul API, a menţionat că doar 46,2% din materialele publicate în ziare au fost nepărtinitoare, cele mai mari devieri fiind observate la Nezavisemaia Moldova (18 părtinitoare din 19 publicate), Jurnal de Chişinău (10 din 13), Timpul (11 din 17) şi Moldova Suverană (8 din 14). Nezavisemaia Moldova a continuat să favorizeze masiv PCRM, prezentând, totodată, în context negativ PDM, PLDM, PSRM şi PPP. Jurnal de Chişinău a defavorizat PDM şi, mai rar, PLDM, PPCD şi PCRM, pe când PL a fost prezentat în context neutru. Timpul a favorizat PDM, a defavorizat PSRM şi PCRM, şi a prezentat în context neutru PLDM. Panorama a defavorizat PDM, PLDM şi PL. Komsomolskaia Pravda v Moldove a favorizat uşor PDM şi PPP. Ziarul Naţional a favorizat PLDM şi a defavorizat PSRM, PCRM şi PPP, iar Vesti Gagauzii a favorizat într-un singur articol PSRM.

Nadine Gogu, director executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent, a menţionat că posturile radio s-au remarcat printr-un număr redus de ştiri controversate. Totuşi, indicele general este unul bun în mare parte datorită ponderii postului public Radio Moldova, care a difuzat materiale multe şi preponderent nepărtinitoare. Acest post, alături de Radio Noroc şi Russkoe Radio, nu au favorizat niciun concurent electoral. În schimb, Radio Plai a favorizat PDM, iar Vocea Basarabiei – PLDM, a mai spus directorul CJI.

În ceea ce priveşte presa online, Nadine Gogu a menţionat că sunt publicate multe materiale conflictuale (20%), trei sferturi dintre care prezintă o singură sursă. Cea mai gravă situaţie din punct de vedere al echilibrului surselor se atestă la omg.md, politik.md şi moldova.org, iar din punct de vedere al imparţialităţii autorului –  la omg.md, unde au fost mai multe ştiri părtinitoare decât nepărtinitoare, politik.md, noi.md şi jurnal.md. Moldova.org a favorizat PDM, pe când deschide.md a defavorizat uşor PDM şi PLDM. La fel, cele două partide au fost prezentate mai des în context neutru sau negativ pe noi.md, portal care a favorizat PSRM. Moldova24.info a defavorizat puternic PLDM (84% de menţiuni în context negativ), iar jurnal.md a prezentat aproape numai într-o lumină proastă PDM şi PPP. Omg.md a defavorizat masiv PDM şi PLDM şi mai puţin PL, favorizând PPP şi, într-o măsură mai mică, PCRM. Politik.md mai curând a defavorizat PDM şi PLDM, favorizând în schimb PPRM.

La capitolul ştiri televizate, expertul APEL, Aneta Gonţa, a menţionat că Prime TV, Publika TV, Canal 2 şi Canal 3 continuă să favorizeze PDM. N4 şi TV7 au favorizat PLDM, iar Jurnal TV a defavorizat PDM. Accent TV a defavorizat PDM şi PLDM, favorizând PSRM. Potrivit raportului, deşi unele televiziuni părtinitoare şi-au mai temperat politica editorială, totuşi reflectarea campaniei electorale rămâne nesatisfăcătoare.

Monitorizarea are loc în cadrul unui proiect finanţat de Fondul Naţional pentru Democraţie (NED) al SUA, Ambasada SUA în Republica Moldova şi de Fundaţia Est-Europeană din fondurile alocate de Guvernul Suediei prin intermediul Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida) şi Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei (DANIDA).