Raportul nr. 6 de monitorizare a mass-media în campania electorală pentru alegerile din 30 noiembrie 2014

Instituţiile mass-media din Republica Moldova s-au implicat în lupta dintre concurenţii electorali, în loc să reflecte nepărtinitor şi echidistant campania electorală. Aceasta este una din concluziile raportului numărul 6 de monitorizare a mass-media în campania electorală pentru alegerile din 30 noiembrie, prezentat în cadrul unei conferinţe de presă la IPN. Raportul a fost realizat de Asociaţia Presei Independente, Centrul pentru Jurnalism Independent şi Asociaţia Presei Electronice, în cadrul Coaliţiei Civice pentru Alegeri Libere şi Corecte.

„Şi ultima săptămână arată că, deşi lupta într-o campanie electorală trebuie să fie dusă între concurenţii electorali sau între programele, ofertele concurenţilor electorali, în această luptă s-au încadrat şi jurnaliştii”, a declarat Ion Bunduchi, director executiv al Asociaţia Presei Electronice. „Din păcate, avem puţine exemple de bune practici în reflectarea acestei campanii electorale.
Jurnaliştii, colectivele redacţionale, s-au poziţionat de o parte a baricadei imaginare în acest război politic”, a menţionat Petru Macovei, director executiv al API. Petru Macovei a declarat că ziarele monitorizate au ignorat aproape în întregime educaţia electorală a alegătorilor şi principiul prezentării echilibrate a subiectelor conflictuale, iar peste jumătate din materialele electorale au fost părtinitoare.

Cea mai gravă situaţie a fost, ca şi în rapoartele precedente, la Nezavisemaia Moldova, care a favorizat masiv PCRM şi a defavorizat PLDM, PDM, PL şi, mai puţin, PSRM şi PPP. Ziarul Naţional a defavorizat clar PPP şi a susţinut PLDM. Panorama a favorizat, în premieră, Partidul „Patria – Vozrojdenie”, şi a dezavantajat PDM. Moldova Suverană a favorizat clar PLDM şi a defavorizat la PPP şi PSRM. Timpul a favorizat PL şi a prezentat în context negativ PCRM, PSRM şi PPP. Jurnal de Chişinău nu a favorizat pe nimeni, însă a defavorizat PSRM şi PPP. Komsomolskaia Pravda v Moldove a prezentat toţi concurenţii în context neutru, iar Vesti Gagauzii aproape nu s-a referit deloc la concurenţii electorali.

La capitolul televiziuni, cvartetul Publika TV, Prime TV, Canal 2 şi Canal 3 au continuat să favorizeze masiv PDM, prezentând, totodată, în lumină negativă PPP şi PSRM. Accent TV şi Jurnal TV au defavorizat masiv PDM, iar TV7 şi N4 au favorizat PLDM. La Moldova 1 s-a putut observa o uşoară favorizare a PDM şi PLDM şi defavorizare a PPP. Pro TV s-a evidenţiat prin prezentarea echilibrată a campaniei.

Nadine Gogu, directoarea CJI, a menţionat că şi portalurile online au continuat să reflecte dezechilibrat campania. Deschide.md a favorizat uşor PL, moldova.org a favorizat uşor PLR şi PDM, noi.md a favorizat PCRM şi a defavorizat întrucâtva PPP şi PSRM, jurnal.md a favorizat PLR şi şi candidatul independent Oleg Cernei, dezavantajând masiv PDM şi, mai puţin, PPP, PLDM, PCRM. Newsmaker.md a favorizat frecvent PPP, omg.md a favorizat tot PPP, defavorizând PDM, PLDM şi, mai rar, PCRM, iar politik.md a favorizat PPP, PSRM şi PPRM.

Posturile de radio au reflectat diferit campania electorală. Dacă Radio Moldova şi Vocea Basarabiei au avut ştiri electorale, publicitate electorală, sporturi educative şi dezbateri, Radio Noroc şi Radio Plai s-au limitat la spoturi de educaţie şi publicitate electorală. Unicul post la care a putut fi observată o favorizare a unui concurent electoral a fost Vocea Basarabiei, care a avantajat PLDM. Radio Moldova şi Russkoie Radio nu au susţinut pe nimeni, iar Radio Plai şi Radio Noroc nu au avut suficiente materiale electorale pentru a le fi evaluat comportamentul.

Autorii raportului de monitorizare s-au arătat dezamăgiţi de prestaţia instituţiilor mass-media, dar şi de lipsa de sancţiuni mai dure din partea Consiliului Coordonator al Audiovizualului pentru mass-media care admit încălcări precum cele identificate în raport. Printre carenţele identificate se numără şi eschivarea parţială a unor instituţii de la obligaţiunile stabilite prin lege: astfel, chiar dacă legea obligă radiodifuzorii cu acoperire naţională să organizeze dezbateri electorale, unii, precum Prime TV, au făcut acest lucru doar în prima parte a campaniei şi nu au organizat nicio dezbatere în ultima săptămână înainte de alegeri. O soluţie sugerată de autori este interzicerea difuzării publicităţii electorale plătite de către radiodifuzorii care nu organizează dezbateri electorale.

Monitorizarea are loc în cadrul unui proiect finanţat de Fondul Naţional pentru Democraţie (NED) al SUA, Ambasada SUA în Republica Moldova şi de Fundaţia Est-Europeană din fondurile alocate de Guvernul Suediei prin intermediul Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida) şi Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei (DANIDA).