Mutilatorii de conştiinţe

„Poliţiştii au mutilat în bătăi persoane, jurnaliştii de la Moldova 1 mutilează conştiinţa a sute de mii de oameni”

Societatea civilă a depistat multiple nereguli în activitatea IPNA „Teleradio Moldova” în perioada preelectorală, electorală şi postelectorală. Multiple rapoarte de monitorizare efectuate de către APEL şi Coaliţia 2009, care au au semnalat că posturile publice cu acoperire naţională Moldova 1 şi Radio Moldova au fost transformate în instrumente de manipulare şi propagandă în beneficiul Partidului Comuniştilor, au fost ignorate de Consiliul de Observatori, acesta din urmă neglijându-şi rolul de apărător al interesului public. Am încercat să aflăm opinia experţilor pe marginea problemei: cine, în ce mod şi de către cine poate fi tras la răspundere astăzi pentru încălcarea prevederilor Codului Audiovizualului de a asigura în mod prioritar satisfacerea interesului public, a echilibrului şi a pluralismul politico-social, şi de a oferi consumatorului de programe accesul la evenimente de importanţă majoră.

„A apărut un nou soi de manipulatori şi propagandişti”

Din secvenţele evenimentelor de la 7 aprilie, prezentate la Moldova 1, telespectatorii îşi pot da seama cu greu care este rolul reprezentanţilor opoziţiei ce şi-au făcut apariţia în faţa protestatarilor, din cauza montărilor distorsionate. În timp ce Corina Fusu, membru PL, ţine un discurs în faţa Guvernului în seara zilei de 7 aprilie, prin care îndeamnă protestatarii să nu se lase provocaţi, la Moldova 1 secvenţa apare preţ de câteva clipe, fiind precedată şi urmată de imagini în care tinerii vandalizează instituţiile Preşedinţiei şi Parlamentului, urmărindu-se astfel scopul de a crea impresia că reprezentantul opoziţiei îndeamnă protestatarii la violenţă.
„Existau şi înainte tehnici de manipulare, de aceea în 2002 am ieşit să protestăm. Odată cu venirea comuniştilor la putere, a apărut însă un nou soi de manipulatori şi propagandişti: scot oameni din context, scot cuvinte. Jurnaliştii de la Moldova 1 au acţionat după alegeri asemeni poliţiştilor. Poliţiştii au torturat fizic tinerii, pe când jurnaliştii de la Moldova 1 mutilează sute de mii de conştiinţe ale cetăţenilor. Ei poartă o mare vină pentru fraudarea alegerilor din 2009. În loc să contribuie ca cetăţeanul să poată cugeta liber, au indus lumea în eroare. Este o pată neagră în istoria televiziunii. Noi, cele trei partide de opoziţie, vom insista în continuare ca Uniunea Europeană să oblige posturile publice să facă emisiuni de dezbateri. Ceea ce fac jurnaliştiii de la posturile publice nu este din păcate jurnalism, este un trucaj”, a opinat Corina Fusu

Declaraţiile unei persoane aflate în arestul poliţiei apar cenzurate la EU TV

Constantin Hârştioagă încearcă să-şi reabiliteze imaginea după ce a apărut la un alt post de televiziune, Eu TV, lăudând ouăle oferite persoanelor reţinute la Comisariatul General de Poliţie, într-un reportaj intitulat „Poliţia dezminte acuzaţiile”. Filmările au fost puse la dispoziţia jurnaliştilor de serviciul de presă al MAI. În subiectul video difuzat pe data de 16 aprilie, Constantin Hârştioagă ne spune că a vorbit vreo zece minute în faţa camerei de luat vederi, dar mesajul lui a fost cenzurat. Discursul său a fost redus doar la expresia că la Comisariatul general de poliţie „dau chiar şi ouă…”. Constantin Hârştioagă a fost reţinut la 10 aprilie şi a stat 10 zile în detenţie, fiindu-i interzis accesul la propriul avocat pentru că a participat la 7 aprilie la mitingul de protest. Ne spune că în acest răstimp a fost martorul maltratării de către poliţişti a lui Anatol Mătăsaru. A auzit ţipete şi vorbe injurioase din celulele din preajmă unde erau închise fetele reţinute. Deşi este bolnav de ulcer stomacal, abia în a treia zi după ce-a fost reţinut i s-au dat nişte pastile. Nici până azi nu a luat cunoştinţă de decizia instanţei de judecată cu privire la dosarul său administrativ. „Regret că, văzând cum au fost bătuţi tinerii, am apărut la un post de televiziune cu un mesaj deformat”, spune Hârştioagă.

„Liza-liceana” în realitate este Eliza-studenta

Un grup de studenţi de la Facultatea Medicină Generală de la Universitatea de Medicină „Nicolae Testemiţeanu” au semnalat un alt caz în care o colegă de-a acestora, membră a PCRM, apare la 9 aprilie la postul de televiziune NIT, în postură de liceană, declarând că profesorii au îndemnat discipolii să iasă la proteste, altfel vor pica examenele. Eliza-studenta e prezentată ca „Liza, liceană” şi vorbeşte cu spatele întors spre obiectiv. Tânăra apare la 9 aprilie, în reportajul „Elevi şi studenţi ameninţaţi de profesori” şi susţine că profesorii au îndemnat-o pe ea şi pe colegii săi să meargă la proteste, promiţându-le note majorate la examenele de bacalaureat. „Deşi vorbeşte cu spatele spre obiectivul camerei, a doua zi colegii vorbeau despre apariţia ei la televizor. Am văzut imaginile pe internet şi am recunoscut-o. Ne-a repugnat minciuna din faţa camerei de luat vederi. Am mers cu colegii în PMAN să protestăm paşnic împotriva fraudării alegerilor. N-am fost îndemnaţi de profesori să facem acest lucru, nimeni nu ne-a promis note mai mari, aşa cum afirmă ea”, ne spune unul din colegii Elizei. „Am recunoscut-o după voce, felul cum vorbeşte, coafură. Ştim că este Eliza şi că acţionează la indicaţia cuiva. Cineva din colegi i-a replicat acest lucru în faţă”, ne-a spus oripilată de scenariul televizat Irina, o altă colegă.

„Consiliul de Observatori trebuie să demisioneze”

Alexandru Dorogan, preşedintele Asociaţiei Presei Electronice (APEL): „Articolul 10 al Codului Audiovizualului spune că în R. Moldova dreptul la informare completă, obiectivă şi veridică, dreptul la libera exprimare a opiniilor şi dreptul la libera comunicare a informaţiilor prin intermediul mijloacelor radiodifuziunii şi televiziunii sunt garantate de lege. Prezentul cod are drept scop asigurarea apărării dreptului consumatorului de programe de a recepţiona informaţii corecte şi obiective. El punctează care sunt drepturile consumatorilor de programe. Parlamentul, Consiliul Coordonator al Audiovizualului şi Consiliul de Observatori sunt cei care trebuie să asigure apărarea drepturilor consumatorilor de programe. Cu părere de rău, la toate încălcările depistate în această perioadă, nu s-au autosesizat nici Consiliul Coordonator al Audiovizualului, nici Consiliul de Observatori. Personal consider că acesta din urmă ar trebui să demisioneze. Consiliul de Observatori s-a transformat într-un avocat al Companiei, mai degrabă a apărat interesul corporativ şi s-a ocupat de felul cum să lustruiască imaginea companiei decât cum ar fi fost bine să contribuie la îmbunătăţirea activităţii instituţiei, s-o transforme într-un veritabil serviciu public.
Jurnaliştii de acolo nu acuză cenzura pentru că e o mare criză de deontologie. Am constatat lucrul acesta încă toamna trecută în cadrul unei conferinţe despre deontologia pe segmentul audiovizualului. În ultimii ani, Compania a fost reorganizată în câteva rânduri şi de fiecare dată s-a mizat pe trierea personalului. S-a promovat personalul care serveşte cauzei şi care nu serveşte interesului cetăţeanului, interesului public. La întâlnirea cu deputaţii europarlamentari, un tânăr corespondent de la Moldova 1 mă întreba: „Dacă mass-media de opoziţie critică comuniştii, atunci cine să-i apere?”. I-am spus că noi, jurnaliştii, nu suntem nici pentru a apăra, nici pentru a acuza, noi trebuie să operăm cu fapte şi dovezi, să informăm publicul, nu suntem avocaţii nimănui. Acolo, în instituţie, s-a infiltrat acest microb, că trebuie să apere pe cineva, ceva, trebuie să condamne pe altcineva, dar cine stabileşte, pe cine, putem doar să deducem. Doar monitorizând în permanenţă, nu doar cu anumite ocazii, situaţia de la posturile publice, se mai poate redresa situaţia acestor instituţii.”.

“Cetăţenii trebuie să ceară respectarea dreptului la informare”

Nadine Gogu, director interimar al Centrului Independent de Jurnalism (CIJ): “Atunci când merg să se angajeze, jurnaliştii cunosc destul de bine care e politica editorială, deci, din start acceptă regulile de joc impuse. În ultimii ani, nu au fost înregistrate cazuri în care jurnaliştii de la “Teleradio Moldova” ar fi denunţat public cenzura. Din păcate, în campania electorală, dar şi în perioada postelectorală, consumatorilor de programe oferite de compania publica “Teleradio-Moldova” li s-a încălcat flagrant dreptul la informaţie corectă, imparţială şi echilibrată. Acest lucru a devenit şi mai evident după evenimentele din 6 şi 7 aprilie, când postul public de televiziune Moldova 1 a ignorat interesul publicului şi nu a oferit telespectatorilor o informaţie complexă şi nepărtinitoare care i-ar fi ajutat să-şi creeze o opinie asupra celor întâmplate la Chişinău.
Deşi rapoartele de monitorizare elaborate de organizaţiile neguvernamentale în ultimele luni indică clar asupra unui comportament tendenţios ce nu întruneşte standardele profesionale, Consiliul de Observatori, care trebuie să vegheze asupra independenţei editoriale a radiodifuzorului public, a ezitat să reacţioneze, lucru dedus din lipsa de schimbare a politicii editoriale la posturile publice. Consiliul respectiv are obligaţia de a monitoriza produsele tv si radio ale mass-media publice şi de a lua măsuri atunci când sunt constatate abateri, totuşi, acesta nu a întreprins şi nu întreprinde nimic pentru a asigura informarea corectă şi echidistantă a consumatorilor conform convingerilor politice ale diferitelor categorii ale populaţiei.
Aşa cum fiecărui cetăţean al RM îi este garantat prin Constituţie dreptul la informaţie, iar mass-media sunt obligate, tot prin lege, să reflecte veridic şi echidistant subiectele de interes public, cetăţenii trebuie să ştie că au dreptul să ceară respectarea acestui drept, ori de câte ori consideră că acesta le este încălcat. Cetăţenii pot cere, utilizând instrumentele legale, Consiliului de Observatori, Consiliului Coordonator al Audiovizualului, dar şi instanţelor de judecată să le asigure respectarea drepturilor şi chiar pot pretinde despăgubiri, atunci când consideră că posturile publice i-au dezinformat sau nu le-au respectat libertatea de exprimare”.