(Română) Analiză preliminară CPD: în 2021 s-a înregistrat cea mai mare pondere a femeilor candidate la funcția de deputată
Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) a lansat astăzi, 23 iunie 2021, o analiza preliminară a candidaților pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 prin prisma dimensiunii egalității de gen. CPD monitorizează alegerile parlamentare și locale din perspectiva egalității de gen mai mult de 10 ani. În alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, CPD a analizat modul în care partidele politice au respectat principiul egalității de gen în procesul de desemnare a candidaților și respectarea noilor prevederi legislative.
Constatările analizei sunt următoarele:
În 2021 s-a înregistrat cea mai mare pondere a femeilor candidate la funcția de deputată. Analizând datele prezentate de Comisia Electorală Centrală (CEC) observăm că ponderea femeilor candidate pentru funcția de deputată a crescut considerabil față de ultimele scrutine electorale. Aceasta fiind cu aproximativ 12% mai mare față de scrutinul din 2019 și cu 16% față de scrutinul din 2014. Considerăm, că anume prevederile legislative care stipulează modalitatea de întocmire a listelor de candidați, pentru a asigura o reprezentare echitabilă a genurilor, a determinat sporirea numărului de femei candidate față de ultimele scrutine electorale.
Partidele politice au respectat cota minimă de gen. Partidele politice, fiind obligate prin art. 46, alin. 3 al Codului Electoral, au respectat cota minimă de gen de 40%. Astfel, ponderea medie a femeilor pe lista candidaților este 46,7% (conform datelor preliminare). Ponderea femeilor candidate, pe listele câtorva partide politice depășește numărul bărbaților candidați. Acest lucru demonstrează faptul că sistemul de cotă dublă funcționează în interesul ambelor genuri.
A crescut numărul femeilor candidate pe locurile cu cele mai mari șanse de a accede în Parlament. Figura de mai jos, reflectă raportul ponderii bărbaților candidați și a femeilor candidate pe fiecare decilă. Astfel, observăm că în primele 10 locuri (prima decilă) ce reprezintă locurile cu cele mai mari șanse de a accede în Parlament– se regăsesc 42,7% de femei candidate.
Sistemul de cotă dublă (cota de reprezentare de 40% și prevederi de poziționare pe liste) a sporit șansele femeilor de a accede în organul legislativ. Figura de mai jos, nivelul de reprezentare a femeilor candidate pe fiecare decilă în ultimele scrutine electorale. În toate scrutinele din ultimii 10 ani, femeile candidate au fost poziționate pe locuri mai puțin eligibile în cadrul listelor de candidați, având mai puține șanse de a accede la o funcție decizională. Alegerile din 2021 sunt o excepție, care înregistrează o creștere a numărului de femei candidate pe locurile eligibile. Astfel, observăm impactul considerabil al prevederilor legislative care au influențat direct reprezentarea femeilor și bărbaților pe listele de candidați.
Foarte puține femei se regăsesc în fruntea listelor de candidați (pe prima poziție). În scrutinul din 2021, deși înregistrăm un număr mai mare de formațiuni ale căror cap de liste sunt femei – 4, discrepanța de gen rămâne a fi colosală. Iar ponderea femeilor pe primele 5 poziții de pe listă a scăzut cu 1% față de scrutinul din 2019. Totodată, în scrutinul din 2021, avem cea mai mică discrepanță între pozițiile medii ale candidaților și candidatelor.
Vârsta medie a femeilor și a bărbaților în rândul candidaților a scăzut în acest scrutin electoral. Pe parcursul ultimelor scrutine electorale, observăm că candidatele au avut în medie cu 2-4 ani mai puțin decât bărbații. Cu excepția scrutinului din 2019, unde vârsta medie a candidaților a crescut în cazul ambelor genuri, iar discrepanța între vârsta medie a bărbaților și a femeilor a dispărut. În comparație cu 2019, în acest scrutin observăm o scădere a vârstei medii pentru ambele sexe, cu evidențierea unei ușoare discrepanțe.
La alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 pentru prima oară va fi aplicat sistemul de cotă dublă integral. Astfel, listele de candidați urmau a fi întocmite respectându-se următoarele două condiții: (i) cota minimă de reprezentare de 40% pentru ambele sexe. (ii) poziționarea candidaților pe liste se va face conform formulei: minimum patru candidați la fiecare zece locuri. Nerespectarea condițiilor instituite în prevederile enumerate mai sus atrage după sine refuzul înregistrării listelor de candidați de către organul electoral.
Concluziile pot fi consultate în raportul atașat: Raport_Analiza_Reprezentare_Intermediar